duminică, 16 septembrie 2018

Ce mai citim azi...


Absolvent de teologie și de limbi clasice, profesor de greacă veche încununat cu performanţe didactice de excepţie, doctorand în studii literare și culturale, dar mai ales preot, slujind ani de zile la diferite parohii, Ion Aion — așa cum debutează sub pseudonim — consideră religia depăşită, dar refuză resemnarea şi propune o noua abordare a ceea ce înseamnă credinţa, conform unui comunicat al editurii Curtea Veche.
Născută dintr-o experienţa directă de viață, “Spovedania unui preot ateu” caută răspunsuri simple la ample frământări umane și le propune apoi cu umor și tragism, prin decupaje din viața de zi cu zi a unui preot care denunță dogmele, dar elogiază credința.

„De mulți ani port haina preoției. Am slujit atâtea Învieri, an de an, și atâtea morți, mult mai multe, ori de câte ori s-a ivit prilejul. Am văzut atâtea nașteri și decese, atâtea vieți… atâtea suflete pe dinăuntru, din scaunul spovedaniei, acolo unde mii de oameni, de-a lungul vremii, mi-au arătat gândurile lor, îndoielile, neputințele, durerile, dar mai ales toate mizeriile ascunse în viscerele lumii. Când m-am hirotonit eram doar un copil. După primele spovedanii, m-am maturizat. După primele înmormântări, m-am abrutizat. După atâtea slujbe, m-am plictisit… de moarte… M-am săturat de studiul ăsta antropologic al omului religios. Cândva m-a fascinat, dar acum, că am văzut prea mult…”, spune Ion Aion

Cafeaua INTENSO in exclusivitate in Romania

"Hai să-ţi ghicesc în cafea
E bine să ştii ce te-aşteaptă
O cumpănă grea vei avea
Dar tu te descurci, eşti deşteaptă" (Vadim Tudor)

Cafeaua INTENSO, pentru prima data in ROMANIA!! 

#cafea #INTENSO #ceamaibunacafea #romania #rasfat

     Ea... aceeași ea mereu, sub fel și fel de forme. Stârnește pasiuni, incită, trezește... 
Părtașă la dimineți cu parfum de regret, sau zile leneșe în care timpul curge încet... prezență fină la discuții lungi, serioase sau fleacuri... aproape ca o amantă ce așteaptă cuminte clipa în care va fi sorbită cu patos, știind ce simțuri este în stare să trezească. Misterioasă, chiar mistică, aproape neînțeleasă, dar acceptată pe deplin pentru ceea ce este, dar mai ales pentru ceea ce ești după ce o ai, Cafeaua a cucerit mii și mii de inimi, mai ceva ca un Cupidon cu tolba plină. Și exact asemenea unei femei, o vrei pe EA, acea Ea, dintre toate cea mai frumoasă, fină, delicată, perfectă, pentru că știi că poate fii doar una și acea una o vrei doar pentru tine, aproape egoist, ai ține-o departe de guri ce nu îi știu simți aroma, finețea, ce nu îi pot aprecia valoarea și se reped flămânzi și ignoranți fără a-i mai savura misterul. 
     În căutarea prin lume a unei cafele care să-mi aprindă toate simțurile, am întâlnit-o pe ea, Cafeaua Intenso și de atunci i-am rămas fidel. Cu boabe atent prăjite, păstrează perfect tradiția Napoletană, oferind o ceașcă de cafea cremoasă, robustă, intensă un gust care nu dezamăgește și te face să o dorești iar și iar... doar pe EA.

     Acum se poate comanda și în România în varianta Forte sau Classico, iar prețul este de 80 lei/kg, sau 40 lei/500g.
     Vă doresc degustare plăcută!
     Comenzile se fac printr-un mesaj privat!

#cafea #ceamaibunacafea #cafeaintenso #cafeaitalia #cafeacremoasa

sâmbătă, 16 noiembrie 2013

miercuri, 13 noiembrie 2013

For soul...


"În final, nu ne vom aminti cuvintele duşmanilor , ci tăcerea prietenilor noştri." - Martin Luther King Jr

duminică, 27 octombrie 2013

Despre saracie si bogatie...


Un tata bogat, dorind ca fiul sau sa stie ce inseamna sa fii sarac, l-a dus sa petreaca cateva zile la o familie de tarani. Fiul a stat trei zile si trei nopti la tara. Revenind la oras, in automobil, tatal l-a intrebat: Ei, ce zici de experienta avuta? Bine, ii raspunse fiul putin rezervat.
Ai invatat ceva, insista tatal?

" Tata, a fost o experienta foarte buna. Am invatat ca noi avem un caine, iar ei au patru caini, noi avem o piscina, iar ei au lacul intreg, noi avem un acoperis luminos, iar ei au cerul cu stelele si luna, noi avem o veranda si o gradina frumoasa, iar ei au padurea intreaga.
Noi folosim microundele, ceea ce mananca ei are gustul focului lent. Pentru a ne proteja, traim inconjurati de ziduri cu alarma. Ei traiesc cu usile ca si deschise, protejati de prietenia vecinilor. Traim conectati la telefonul mobil, calculator, televizor. Ei sunt conectati la viata, cer, soare, apa, verdele campului, animale, la umbra, la familia lor. Tatal a ramas impresionat de profunzimea fiului sau.

La sfarsit, fiul a concluzionat. Multumesc pentru ca m-ai invatat cat de saraci suntem. In fiecare zi suntem mai saraci in observarea naturii, care este opera grandioasa a lui Dumnezeu. Ne preocupam pentru a avea, a avea si iar a avea. De fiecare data mai mult. In loc ca singura preocupare sa fie “a fi”.

vineri, 18 octombrie 2013

Castelul Vietii Tale



A fost odată un Senior care hotărâse să facă o excursie prin Europa.
Ajungând în Marea Britanie, din aeroport a cumpărat un ghid de călătorie ce cuprindea castelele ce pot fi vizitate în M. Britanie, în el fiind mentionate zilele si orele de vizită, uneori acestea fiind foarte limitate. Pe una dintre paginile ghidului, Seniorul a văzut o ofertă specială "Castelul Vietii Tale." Din fotografiile prezentate, castelul nu este mai bun sau mai rău ca altele... Ghidul mai indica că, din motive care vor fi anuntate mai târziu, pentru vizitarea castelului nu se percepe taxa la intrare, ci la iesire, iar coordonarea zilei si orei vizitei, urmează a se face individual, la numărul de telefon indicat.

Intrigat de oferta neobisnuită, domnul de cum ajunge la hotel, formează numărul de telefon si se întelege cu proprietarul despre data călătoriei.
"Totul în lume decurge după anumite legi", era inscriptionat la intrarea în castel, iar la usă domnul a fost întâmpinat cu foarte multă amabilitate de către un om îmbrăcat într-o fusta tipic scotiană, în carouri.
- Ceilalti vizitatori au intrat deja? – se interesează turistul.
- Ceilalti vizitatori??? – se miră omul. Nu, nu mai e nimeni, vizitele în Castelul nostru se efectuează individual si nici serviciile unui ghid nu oferim.

Nespunând nimic cu referire la programul de lucru, el a început a-i povesti turistului istoria castelului si a făcut o trecere în revistă a tuturor lucrurilor notabile ce pot fi admirate acolo: tablourile de pe pereti, sala cu modele de armuri de lângă intrare, armele militare din cameră sub scări, catacombele si camera de tortură din temnită. Când a terminat povestirea, el i-a înmânat vizitatorului o lingură si a cerut ca pe parcursul întregii călătorii să tină lingura cu partea concavă în sus.

- Si asta de ce? – a întrebat el nedumerit.
- Astea sunt regulile noastre. Noi nu percepem o taxă de intrare, iar costul excursiei îl stabilim în felul următor: fiecărui vizitator îi dăm o lingură, umplută cu nisip fin, în acesta fiind exact o sută de grame de nisip, iar fiecare care intră pe tot parcursul vizitei trebuie să poarte această lingură cu el. După terminarea călătoriei, măsurăm nisipul rămas în lingură, iar pentru fiecare gram lipsă se achită o Liră sterlină ...
- Si dacă nu vărs nici un gram?
- Oh, în acest caz, vizita este gratuită.

Vizitatorul a fost surprins si amuzat de o astfel de conditie. Gazda primitoare a umplut lingura cu nisip si excursia Seniorului a început.
Încrezător în puterea mâinilor sale, el a început să urce încet treptele, neluându-si privirea de la lingura. În partea de sus, lângă galeria de tablouri, el a decis să nu meargă, pentru că vântul sufla puternic si ar putea vărsa nisipul. Apoi coboară sub scări pentru a ajunge la sala cu arme militare, însă stând sub scară, îsi dă seama că pentru a ajunge în acea sală trebuie să sară peste o balustradă. Lucru care nu i-ar fi pus viata în pericol, dar care sigur avea să ducă la vărsarea nisipului din lingură, asa că, se limitează să examineze camera de la distantă. Pentru acelasi motiv,

Seniorul nu a coborât în temnită, deoarece trebuia să coboare pe niste scări foarte abrupte. Foarte multumit de faptul că a păstrat continutul din lingură intact, a început să se îndrepte spre locul de unde si-a început turul. Acolo era asteptat de persoana în fustă scotiană, cu o balantă în mână. Seniorul a golit continutul din lingură în balantă si asteaptă nerăbdător rezultatul.
- Surprinzător, ati pierdut doar jumătate de gram, ceea ce înseamnă că, nu trebuie să plătiti nimic pentru vizita efectuată – spune proprietarul.
- Multumesc.
- Ti-a plăcut vizita? - Întrebă la sfârsit omul în fustă.
Turistul, după un moment de ezitare, decide să fie sincer.
- De fapt, nu prea. Tot timpul m-am gândit la nisip si nu am reusit să examinez ceea ce era în jurul meu.
- Foarte regretabil!!... Stii, voi face o exceptie pentru tine. Din nou, voi umple lingura ta, pentru că astea sunt regulile, dar de data asta uită de nisip, chiar dacă îl versi pe tot, nu vei plăti nimic pentru vizită. Unica conditie e că trebuie să reusiti în 12 minute, deoarece după asta trebuie să vină alt vizitator.

Fără a risipi nici un moment, domnul a luat lingura si a fugit spre sala de lângă antreu, pentru a arunca o privire rapidă la exponatele de armură. După asta repede a coborât pe scări în temnită, nisipul deja îl vărsase tot, dar asta nu mai conta. Acolo el nu a petrecut nici un minut, pentru că timpul se scurgea destul de repede. Repede începe să alerge spre camera de sub scări, unde erau depozitate armele, dar aruncând o privire la ceas, si-a dat seama că au trecut deja unsprezece minute. Timp pentru a vizita camera cu arme nu mai avea, de aceea se hotărăste să plece spre iesire, unde era asteptat de proprietar.
- Văd că nu mai aveti nisip în lingură, lucru ce mă face să cred că, nefiind obligat să aveti grija nisipului, de data asta excursia v-a plăcut.
Vizitatorul nu a răspuns imediat.
- De fapt, nu - a spus el în cele din urmă - Mă gândeam cum să nu întârzii, chiar dacă am vărsat tot nisipul, nu am avut nici o plăcere.
Omul în fustă îsi aprinde pipa si spune:

- Există oameni care trec prin ”Castelul Vietii” lor, încercând să nu plătească pentru nimic, si nu se pot bucura de această călătorie. Mai sunt si altii, care întotdeauna sunt grăbiti, pierd repede totul si nu pot obtine plăcere. Putini înteleg stiinta vietii. Ei descoperă fiecare ungher si se bucură de fiecare moment. Ei stiu că trebuie să plătească pentru tot, dar înteleg că în viată sunt lucruri pentru care merită să plătesti.

marți, 23 iulie 2013

Oglinda...

Odată un câine a intrat într-o cameră plină cu oglinzi.

Deodată s-a trezit înconjurat de-o haită de câini. Neștiind ce să facă, s-a speriat și a început să mârâie la ei. Desigur, în acel moment, toată haita l-a mârâit pe el. Atunci s-a gândit că singura lui soluție ar fi să atace primul, pentru a intimida. Astfel că s-a repezit cu capul în oglinzi și a murit pe loc.
Ce s-ar fi întâmplat cu câinele din poveste dacă de la bun început ar fi dat din coadă?
Asa se intampla si in viata de zi cu zi. Modul in care tratezi persoanele de langa tine se va intoarce impotriva ta.
Asa ca nu uitati sa "dati din coada"!